Evrei 12:11 - Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare pricină de întristare, și nu de bucurie. Dar, mai pe urmă, aduce celor ce au trecut prin școala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.
Evrei 12:12 - Întăriți-vă dar mâinile obosite și genunchii slăbănogiți;
Evrei 12:13 - croiți cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce șchiopătează să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat.
O greșală neîndreptată înseamnă, pentru Dumnezeu, și așa ar trebui să însemne pentru fiecare dintre noi, o conștiință încărcată, conștiința încărcată duce la neliniște, neliniștea la tulburare, tulburarea la dispută, disputa la ură. Toate acestea în lumea lui Dumnezeu nu pot exista. Merită deci să suportăm acum întristările pedepselor îndreptătoare pentru a putea ajunge liniștiți la Dumnezeu. Pacea neprihănirii doar așa se capătă. Cei care șchiopătăm, adică toți, doar așa putem fi vindecați, și doar tot mai vindecați putem înainta cu conștiința curată, pe calea spre Dumnezeu.
Scriu aici și traducerea lui B. Anania:
Evrei 12:11 - Certarea, oricare ar fi ea, nu pare la început că e spre bucurie, ci spre întristare; dar mai târziu, celor ce-au fost încercați prin ea, le pune înainte roada cea pașnică a dreptății.
Evrei 12:12 - Pentru aceea, îndreptați-vă mâinile cele slăbite și genunchii cei slăbănogiți;
Evrei 12:13 - faceți cărări drepte pentru picioarele voastre, așa încât ceea ce e șchiop să nu calce alături, ci mai degrabă să se vindece.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu