Evrei 13:8 - Isus Cristos este Acelaşi, ieri şi azi şi în veci!
IX
Dumnezeu Tatăl nostru a acceptat durerile Fiului Său, deci durerile Sale, pentru a ne înălţa pe noi, aşa cum S-a înălţat Fiul. De aceea sunt mult mai rele acum decăderile noastre. Şi de aceea ne este mai greu să înţelegem înălţarea. Pe toate le poate face Dumnezeu, dar El vrea să facă numai ce ştie că trebuie făcut. O decădere continuă El nu vrea să o transforme într-o înălţare, nu vrea pentru că ştie că nu poate, deşi ar putea. Urâciunea, cu cât este mai adâncă, şi avem noi grijă s-o facem aşa, cu atât se depărtează de vrerea divină. La un anumit moment al măsurării ei, urâciunea devine atât de îndepărtată de Cer încât rezolvarea consecinţelor ei intră în sfera imposibilităţilor voite ale lui Dumnezeu. De la un anumit moment al măsurării ei, urâciunea, oricât de mică picătură ar fi, goleşte paharul. Ceea ce poate însemna că mântuire nu mai poate fi. Iar a goli paharele urâciunii noastre acum, când Îl avem pe Mântuitor ca Mângâietor şi Sfătuitor printre noi, înseamnă a uita de înălţare. Adică a uita de Cer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu