sâmbătă, 2 octombrie 2010

eu asa ma lupt

1 Corinteni 9:26 - Ei bine, eu asa alerg, nu ca la'ntamplare; eu asa ma lupt cu pumnul, nu ca si cum as lovi in aer.
                                                                Este nevoie de o iubire chinuitoare, aducatoare a unui sentiment de abandonare de catre Dumnezeu, pentru a intra in gloria lui Dumnezeu. Este nevoie de o alergare continua si constienta inspre un tel a carui atingere necesita niste trairi atat de deosebite de trairile noastre obisnuite incat, judecate din puntul de vedere al cezarului, ele par absurde. Este impresia aceea de absurditate ramasa in noi de la Adam, dar intretinuta de trairile omenesti cotidiene, mai apropiate de cele ce sunt ale cezarului decat de cele ce sunt ale lui Dumnezeu. A vrut Dumnezeu sa ma lase liber pe mine, omul, chip si asemanare a Lui, iar eu nu am facut, de la Adam si pana la mine, decat sa imi dezvolt judecata ca a ma obosi intr-o alergare implinita mai mult pentru binele altora decat pentru binele meu, este un lucru absurd. Este ca si cum as spune ca ar fi fost absurd Adam sa nu manance din acel minunat fruct, aflat atat de la indemana lui. Iata: prima impresie de absurditate, aducatoare de atatea alte impresii de absurditate. Dar a alerga avand aceasta impresie inseamna a nu sti incotro alergi, inseamna a te lupta cu pumnul si a lovi vartos in tot ceea ce, acum, ti se pare absurd. Deci a lovi cu pumnul tocmai in acele trairi care ne apropie de Dumnezeu. Gresita tinta, gresite loviturile. Iar decat asa, mai bine lovituri in vant. Insa loviturile date celor cu lovituri gresite nu trebuiesc rsipite in vant. Iar alergarea in scopul de a corecta greseli trebuie sa fie neobositoare. Nimic din cele ce sunt ale lui Dumnezeu nu este absurd, multe din cele ce sunt ale cezarului sunt absurde. Iar cel mai absurd lucru este sa crezi ca este absurd sa nu mananci din fructul oprit, atata vreme cat Dumnezeu ti-a dat libertatea de a o face. Si atata vreme cat fructul acela e atat de minunat. Da!  suntem liberi sa mancam din fructul oprit, dar mai liberi devenim atunci cand nu o facem. Acesta ar trebui sa fie unul dintre raspunsurile la indemnul;  "cauta Adevarul si Adevarul te va face liber!" Cautarea Adevarului trebuie sa fie o neobositoare alergare. Iar gasirea Adevarului este adevarata victorie.
                                                 ( Am folosit traducerea B. Anania)

4 comentarii:

  1. Da...vedem ca Pavel se purta f dur cu el insuti in asa fel incat sa nu greseasca inaintea lui Dumnezeu. Ma port aspru cu trupul meu si il tin in stapanire, spune un verset de al lui, de unde rezuma ca si el se lupta cu pamantescul si omenescul ca si noi toti!!

    RăspundețiȘtergere
  2. :) Fructul din care a mancat Adam a fost sexualitatea.
    Esti o fiinta binecuvantata intr-adevar. Unul din acei care au si li se va mai da...
    Dumnezeu te iubeste si va fi cu tine tot mai mult.

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc! Multumesc! Multumesc!
    Ma simt fericit sa va am parteneri de calatorie. Gandurile voastre sunt indemnuri pt. mine...!

    RăspundețiȘtergere