vineri, 20 august 2010

caci pentru El toti sunt vii

Luca 20:38 - "Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii, caci pentru El toti sunt vii."

                                      Noua, muritorilor de acum, faptul ca Dumnezeu este un Dumnezeu al celor vii ne este dezvaluit prin trairea unor revelatii. Este un Dumnezeu al celor vii Yahveh, caci El Insusi este viu, si El este chiar izvorul vietii, moarte pentru El neexistand, nu numai in ceea ce Il priveste, dar si in ceea ce ne priveste pe noi, creaturile Lui, caci pentru El toti suntem vii. El fiind viu in vesnicie si creindu-ne pe noi ca asemanari ale Lui, inseamna ca si noi suntem vii in vesnicie. Cand l-a creat pe Adam, Dumnezeu asa l-a creat. Si chiar gresitor, din vina lui si din vina sarpelui, Adam asa a ramas, si, precum el noi, adica vii in vesnicie. Dar, datorita greselii lui Adam, urmata de un potop de greseli ale tuturor traitorilor dupa el, Dumnezeu ne-a dat un rastimp de gandire asupra greselilor noastre, dar mai ales asupra iubirii pe care trebuie sa o purtam Aceluia care ne-a creat asa de vii. Cum nu exista moarte pentru Dumnezeu, asa nu exista ea nici pentru om. Pentru Dumnezeu toti suntem vii. Doar ca Yahveh ne-a dat fiecaruia libertatea de a ne alege trairea starii de a fi viu: unii in prezenta Lui, ceea ce numim indeobste viata, altii in absenta Lui, ceea ce numim indeobste moarte. Fiind absent pentru cei morti, Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, dar cei morti sunt creaturile lui Dumnezeu, deci ei tot vii sunt. Pentru oameni, care toti suntem asemanatori lui Dumnezeu, moarte in intelesul obisnuit al cuvantului, nu exista, adica omul nu moare asa cum moare cainele, ori leul, ori lebada, ori sarpele. Decaderea lui Adam nu i-a anulat nemurirea. Ca asa este, ne poate face sa intelegem Biblia: dintre cei doi pomi crescuti in mijlocul Edenului, Dumnezeu i-a interzis omului sa manance din pomul cunoasterii binelui si raului, (Geneza 2:17) iar despre cel de-al doilea pom spune Dumnezeu: "Sa-l impiedicam dar acuma ca nu cumva sa-si intinda mana, sa ia si din pomul vietii, sa manance din el, si sa traiasca in veci." (Geneza 3:22) Zice Dumnezeu "acuma", adica El ne-a luat, din vina noastra, posibilitatea de a nu cunoaste inca de atunci, ceea ce inseamna si inca de acum, moartea. Dar de fapt tot nemuritori am ramas, caci Dumnezeu nu spune "sa-i luam omului asemanarea cu Noi". Ceea ce inseamna ca, prin Adam, noi ne traim vesnicia in doua parti, prima parte: viata aceasta, apoi viata de dupa Judecata. Acum, greselile prin amagire si prin ispitire din partea aceluiasi sarpe, care iata cat de insistent se dovedeste a fi, ne fac pasibili de a suporta o pedeapsa. Dar si acum tot nemuritori suntem, numai ca ne traim acea parte a nemuririi noastre in care, fiecare, in functie de intelegerea proprie a ceea ce doreste Dumnezeu de la noi, dar si de interpretarile pe care le dam propriilor noastre greseli, ne alegem modalitatea in care ne vom trai a doua parte a vesniciei. Dar suntem vesnici si acum, caci pentru Dumnezeu toti suntem vii asa cum este viu El. Toti suntem vii asa cum vrem noi sa fim vii, adica vii impreuna cu Dumnezeu, sau vii fara Dumnezeu. Dar in amandoua cazurile vesnici.

Un comentariu:

  1. Buna interpretarea cu toate ca nu sunt in totalitate de acord cu ea....de fapt, nici nu te mai mira asta...noi acum suntem vii dar asta nu inseamna ca suntem nemuritori. Suntem muritori jet pe jet dar datorita lui Dumnezeu putem deveni nemuritori. Doar atunci vom deveni nemuritori, cand vom fi in cer, pana atunci suntem muritori. Se poate lua si asa cum ai scris tu: prima parte aici si a doua parte in cer, dar cel mai mult conteaza ce facem aici, chiar 99 % ca dupa ce ajungem in cer, si am primit mantuirea, numai trebuie sa facem si sa ne chinuim sa fim ascultatori. Daca ar fi asa, ar insemna ca nu ar mai exista cer, si dupa ce am ajunge jos, iar vom deveni pamanteni, sau cum?
    Poate nu am fost prea explicita, dar sunt sigura ca tu m-ai inteles ce am vrut sa zic....

    week-and placut!!!

    RăspundețiȘtergere