Estera 5:13 - Dar toate acestea n-au niciun preț pentru mine, câtă vreme voi vedea pe Mardoheu, iudeul acela, șezând la poarta împăratului.
Cuvintele acestea sunt rostite de Haman, cel al cărui nume ne duce cu gândul la un alt dumnezeu, Human, un dumnezeu al elamiților de atunci. Mardoheu, iudeul acela îl deranja din mai multe puncte de vedere pe Haman, șederea lui la poarta împăratului fiind ultimul argument, cel mai puțin important dintre toate. Și totuși, pe acesta îl invocă, pentru că dacă le-ar fi invocat pe celelalte, și-ar fi slăbit mult argumentația, ar fi trebuit să spună atunci că Mardoheu, iudeul acela se închină Dumnezeului Yahveh, care Dumnezeu îl ajută în tot ce face, inclusiv în faptul că acum iudeul acela șade la poarta împăratului ar fi trebuit să spună că își dă seama că totul începea să nu mai aibă niciun preț pentru el, pentru că nu a știut să prețuiască adevărul, pentru el mai de preț fiind ura decât iubirea, ambiția decât buna-înțelegere, un alt dumnezeu decât Yahveh. Nu șederea acelui iudeu Mardoheu la poarta împăratului era motivul principal al neliniștilor lui Haman, ci șederea lui în niște trăiri din care liniștea lipsea. Lipsa luminii e întuneric, lipsa liniștii e neliniștea, un alt fel de întuneric.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu