sâmbătă, 11 mai 2013

...împotriva Duhului Sfânt...

Marcu 3:28 - "Adevărat vă spun că toate păcatele şi toate hulele, pe care le vor rosti oamenii, li se vor ierta;
Marcu 3:29 - dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt, nu va căpăta iertare în veac: ci este vinovat de un păcat veşnic."
Marcu 3:30 - Aceasta, pentru că ei ziceau: "Are un duh necurat."

                                            Isus Cristos despre Duhul Sfânt. Adică, despre Dumnezeu. Adică, despre El. Pentru că cine poate separa, în dumnezeire, pe Aceia care formează dumnezeirea? Cine se poate gândi să o facă, e ca şi cum ar huli împotriva Duhului Sfânt. Nu putea să Se apere Isus în faţa acelora care acuzau că ar avea un duh necurat, dându-Se pe Sine exemplu, pentru că ei ar fi înţeles şi mai puţin. Aşa că, după ce îi lămureşte despre ce înseamnă dezbinarea în cazul lui Satana, El vrea să îi facă să înţeleagă că în dumnezeire dezbinare nu are cum să existe. Unde e dezbinare nu mai e iubire, deci unde e Dumnezeu nu poate fi dezbinare. Trecând peste faptul că acuzatorii confundau noţiunile, şi de aceea trimiteau cu atâta uşurătate acuze înspre Dumnezeul despre care ei înşişi afirmau că nu poate fi necurat, Isus transferă vinovăţia greşelii în veşnicie. Şi care dintre cei de acolo, atunci când auzea despre un păcat rămas veşnic, nu se gândea că acela e un păcat împotriva lui Dumnezeu? Deci, cumva, Isus vrea să le spună: "voi vorbiţi despre duhul Meu necurat, dar Eu vă spun că vorbiţi despre Duhul Sfânt, adică despre Dumnezeu." Aşa înţelege Mântuitorul să Se apere de cei care, confundând noţiunile, nu înţeleg că, în fapt, greşesc acuzaţiile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu