2 Cronici 34:21 - ”Duceți-vă și întrebați pe Domnul pentru mine și pentru rămățița lui Israel și Iuda, cu privire la cuvintele cărții acesteia care s-a găsit. Căci mare mânie s-a vărsat peste noi din partea Domnului, pentru că părinții noștri n-au ținut cuvântul Domnului, și n-au împlinit tot ce este scris în cartea aceasta.”
A fost un răstimp în care Biblia, atâta câtă era ea atunci, a fost pierdută, nu se mai știa de ea, nu se mai citea din ea, nu se mai știa nimic despre cuvântul Domnului. Și totuși oamenii au fost pedepsiți pentru nerespectarea cuvântului cărții. Nu este importantă cartea, sunt importante cuvintele cărții, nu este importantă citirea cuvintelor, este importantă împlinirea cuvintelor citite. Chiar dacă ar fi pierdută cartea, dar s-ar respecta cuvintele cărții, ar fi un lucru împlinitor. Dar oamenii uită, uităm cuvintele cărții chiar având cartea la îndemână. Nu este suficient să citim cuvintele scrise în carte, ci trebuie să existe un dialog între cititor, posibil împlinitor, și Dumnezeu. Adică putem citi singuri cuvintele cărții, dar împlinirea lor o putem înfăptui numai cu ajutorul lui Dumnezeu. Iar aceea care nu înțeleg necesitatea acestui dialog, pot apela la alții, care o înțeleg. Cine sunt acei ”alții”, identificarea lor deci, ține de credința fiecăruia. Credința adevărată ne îndrumă spre oameni adevărați. Nu mai știm nimic despre Hilchia, Ahicam, Abdon, Șafan, nu mai știm nimic nici despre proorocița Hulda, dar totuși putem presupune, din cele relatate despre ei, că au fost oameni deosebiți. Au existat, există și vor exista astfel de oameni deosebiți, oameni spre care să ne îndreptăm respectul nostru, oameni care ne pot întări credința. Într-adevăr, iată! atunci au fost trimiși la o proorociță acei oameni, în frunte cu marele preot Hilchia, au fost trimiși la ea, deși tot atunci, acolo profețeau Ieremia și Țefania.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu