miercuri, 20 aprilie 2011

acolo să jertfeşti Paştele

Deuteronom 16:5 - Nu vei putea să jertfeşti Paştele în vreunul din locurile pe care ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuinţă;
Deuteronom 16:6 - ci în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze Numele în el, acolo să jertfeşti Paştele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ieşirii tale din Egipt.

                                                     Jertfa pascală, jertfa cristică. Jertfa pascală, aducere aminte a ieşirii din Egipt, jertfa cristică îmbiere, îndemn şi încurajare a unei ieşiri a fiecăruia dintre noi din Egiptul necredinţei noastre. A fost nevoie de sânge dumnezeiesc pentru a stropi uşiorii caselor noastre spirituale, îndemn spre neezitarea vărsării propriului nostru sânge, dacă aceasta ajută la ieşirea dintr-o necredinţă mai lipsită de sânge decât cum rămânem noi după această vărsare, Şi-a vărsat sângele pentru noi Cristos, dar a devenit mai viu după această vărsare, şi anume, atât de viu încât să ne poată învia pe toţi. A fost nevoie de momentul crucificării pentru ca noi să devenim siguri de putinţa noastră de a fi asemeni lui Isus, mai vii decât suntem acum. Dar fără jertfă acest lucru nu este posibil, de aceea S-a jertfit Isus, de aceea trebuie să ne jertfim şi noi. Dar cum poate fi numită jertfă o vărsare de sânge care ne face mai vii decât eram înaintea ei? Ea rămâne jerfă doar pentru aceia care nu o înţeleg, şi deci, simt o teamă în a o face, de aceea mulţi, de multe ori, nici nu o fac. Este vorba, în această jertfă, de sângele puterii noastre de a înţelege că, fiind singurul nostru Dumnezeu, Domnul nostru vrea ca locul în care Îşi va pune El Numele, locul acela din sufletul fiecăruia dintre noi, să fie un loc curat de orice sânge viciat. Nu a fost viciat sângele lui Cristos, de aceea gestul vărsării lui rămâne o jertfă, o jertfă făcută pentru a ne îmbia pe noi să ne vărsăm sângele viciat al necredinţei. Ceea ce pentru Cristos a fost o jerfă, pentru noi devine o salvare. De aceea trebuie să ne curăţim fiecare locul din sufletul nostru unde Domnul a hotărât să-Şi pună Numele. Căci curăţirea acelui loc însemnă întărirea credinţei în Acel Dumnezeu care vrea să fie curat locul Numelui Lui. Este vorba chiar despre acel loc despre care vorbeşte Cristos atunci când ne spune că Împărăţia lui Dumnezeu este în sufletul fiecăruia dintre noi.

2 comentarii:

  1. Sarbatori cu bine alaturi de cei dragi! Speranta si voie buna! Paste fericit!

    RăspundețiȘtergere
  2. Tudor....un oaspete drag.....mulţumesc!!!

    RăspundețiȘtergere