Iov 39:27 - Oare din porunca ta se înalță vulturul și își așează cuibul pe înălțimi?
Ne întreabă Dumnezeu. Întrebându-ne El vrea să pricepem că nu noi am dat înălțare vulturului, dar, mai ales, că înălțarea omului este mai importantă decât cea a vulturului, și că, deși tot Dumnezeu i-a dat omului înălțarea, omul este cel care și-o hotărește. Omul care își așează cuibul spiritual pe înălțimi este mai aproape de Dumenzeu, ușurându-și astfel înălțarea. Meritul faptului că vulturul se înalță este al lui Dumnezeu, meritul faptului că și amul se poate înălța este al lui Dumnezeu, dar și al omului. Așa a hotărât Dumnezeu, ca numai omul care se hotărește el să se înalțe, să se înalțe, numai omul care știe să-și așeze cuibul pe înălțimi spirituale să urce spre înălțimi. Dumnezeu este spirit, omul făcut după chipul și asemănarea Lui, trebuie să vrea să fie spirit. Țărâna din om se întoarce în țărână, spiritul fiind acela care se înalță la Dumnezeu., acel spirit care știe să-și trăiască spiritualitatea înălțării.
Scriu și varianta după Septuaginta, în traducerea lui B. Anania:
Iov 39:27 - Au din a ta poruncă se-nalță-n slăvi vulturul
prin tine el, zgripțorul, șezând pe cuibul său
Iov 39:28 - ascuns în stâncărie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu