Isaia 14:15 - Dar ai fost aruncat in locuinta mortilor, in adancimile mormantului!
Isaia 14:16 - Cei ce te vad se uita tinta mirati la tine, te privesc cu luare aminte si zic: "Acesta este omul care facea sa se cutremure pamantul, si zguduia imparatiile?"
Viata si moarte, existenta si neexistenta, trecut si prezent si viitor, locuinta a mortilor si mormant, viata pe pamant si moarte pe pamant, moarte in mormant si viata in mormant, viata a vietii si moarte a vietii, viata a mortii si moarte a mortii, viata si moarte... Traind in cercul nostru stramt, ne vine greu sa pricepem largimea cercului lui Dumnezeu. E larg cat toate cerurile cercul lui Dumnezeu, iar noi, asemanari in chip si in existenta cu El, nu putem fi, in esenta noastra, sufletul, decat ca El: vesnici. Deci logica ne spune ca avem suflet nemuritor. Iar locul acestui suflet este largul cerc al lui Dumnezeu, cerc in care sunt cuprinse toate: Dumnezeu si diavol, bine si rau, om si animal, atom si Univers, viata si moarte, rai si iad. Dar, suflet nemuritor avand, moartea noastra nu poate fi ca moartea animalelor, ea, moartea noastra, este ca si moartea lui Dumnezeu, adica nu este moarte, ci este o vesnica vietuire in largul cerc al lui Dumnezeu. Cerc care cuprinde si raiul si iadul. Vesnicei vietuiri in rai ii spunem viata, vesnicei vietuiri in iad ii spunem moarte. Dar moartea nu este o disparitie a noastra in nimic, caci noi suntem asemanari ale lui Dumnezeu. Moartea este atunci cand noi Il parasim pe Dumnezeu, si, ca atare, ne paraseste si Dumnezeu pe noi. Putem fi morti si traitori ai acestei vieti fiind, caci inca din aceasta viata putem fi parasitori ai lui Dumnezeu. Locuinta mortilor de dincolo poate fi aici. Dar noi, avand sufletul nemuritor, suntem vietuitori atat in locuinta mortilor de aici, cat si in locuinta mortilor de dincolo. Pana la Judecata. Dupa care vom deveni vietuitori fie ai raiului, deci ne vom trai viata, fie ai iadului, deci ne vom trai moartea. Sunt cele doua fatete ale vesniciei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu