Psalm 69:6 - Sa nu ramana de rusine, din pricina mea, cei ce nadajduiesc in Tine, Doamne, Dumnezeul ostirilor! Sa nu roseasca de rusine, din pricina mea, cei ce Te cauta, Dumnezeul lui Israel!
A ne iubi aproapele inseamna si ca , aproapele nostru, oricare ar fi el, sa nu ramana de rusine din pricina noastra. A ne face de rusine aproapele e o rusine la fel de mare ca si aceea de a ne face noi insine de rusine. Rusinea noastra, si facuta de noi, rusinea aproapelui nostru, inseamna neiubire de tine si de aproapele tau, deci neiubire de Dumnezeu. A fi umil, a fi bun, a fi iertator nu inseamna a te face de rusine. A fi umil, a fi bun, a fi iertator sunt niste virtuti, a te face de rusine e un defect, care defect iti usureaza caderea in pacat. Sunt rusinati nu cei care se umilesc chiar, pentru a-si ajuta aproapele, ci sunt rusinati cei care se ingamfa, neajutandu-l. Ei, acei ingamfati, orbiti de lacomiile lor, n-au timp si nici atentie pentru a observa ca se fac sigur singuri de rusine. Si ca isi fac de rusine si pe cei apropiati lor. Sperantele celor ingamfati sunt zdrobite de nesimtirea lor, fara ca ei macar sa-si dea seama. Iar cand isi vor da seama, s-ar putea sa fie prea tarziu pentru ei. I-ar putea salva transformarea ingamfarilor lor in umilinta, in bunatate, in iertare. Daca, dandu-si seama ce au facut, ar rosi de rusine, ar putea fi recuperati. Iar apoi, traindu-si pana la capat recuperarea, ar putea fi salvati, caci o salvare este necesara si pentru aceia care, facandu-i de rusine pe altii, se fac ei mai intai de rusine.
Scriu aici si versiunea dupa Septuaginta, in traducerea lui B. Anania:
Psalm 68:6 - Cei ce Te asteapta pe Tine sa nu fie rusinati din pricina mea, Doamne! Doamne al puterilor, si nici din pricina mea sa fie infruntati cei ce Te cauta pe Tine, Dumnezeul lui Israel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu