ISUS CRISTOS ESTE ACELASI (2)

                  Evrei 13:8 - Isus Cristos este Acelasi, ieri si astazi si in veci !

Neintelegerea, incapatanarea si nehotararea noastra nu-L pot impiedica pe Cristos sa fie Acelasi, ieri si astazi si intotdeauna. Neintelegerea, incapatanarea si nehotararea de care dam dovada, in fiecare zi de mai multe ori, il supara pe Cristos, la fel ca si pacatele pe care, cu indiferenta, si chiar dezinvoltura uneori, le facem. De aceea, iubindu-ne mult, El S-a facut Mantuitorul Nostru. Si S-a facut si Mangaietor, adica Paraclet, care poate fi si Aparator, Ajutor, Sfetnic. Si, pentru ca sa simtim mai viu si mai intens mangaierile lui Dumnezeu, El a simtit nevoia sa ne trimita, dupa Inaltare, un alt Mangaietor, dar Acelasi Dumnezeu, care sa ramana cu noi in veac. Desi altul, acest Mangaietor este Acelasi cu Isus, cu Dumnezeu, El este Dumnezeu. El, Mangaietorul este, de atunci, oriunde si oricand cu noi, printre noi, sfatuindu-ne si mangaindu-ne pe toti, adica pe fiecare. Noi trebuie numai sa-L simtim si sa-L primim asa cum este. Primindu-L, lasandu-ne sfatuiti si ascultanu-I sfaturile, lasandu-ne aparati si nemaigresind, vom simti, ca facute de o mana sfanta, mangaierile Lui. Si simtindu-le, Il vom iubi mai mult si mai adevarat, si iubindu-L mai mult si mai adevarat ne vom apropia de El. Astfel vom fi primitori de Duh al Adevarului, care ramane in noi. Caci asa ne vrea Cristos, si ne ajuta sa fim asa, daca vrem noi. Iubindu-L il vom vedea, vazandu-L vom fi mantuiti. Toate acestea, dar si multe altele la fel, ni le spune Mangaietorul, adica Duhul Sfant, adica Isus, adica Dumnezeu, Cel care ne-a dat pacea si continua sa ne-o dea in fiecare zi, in fiecare clipa. Cel al carui Lumina trebuie sa arda, nepalpaitoare, in noi, Cel pe care trebuie sa-L urmam pentru a nu umbla in intuneric, Cel pe care trebuie sa-L iubim, pentru a intelege ce inseamna sa fii iubit. Toate ni le spune Isus, pentru a ne invata sa fim oameni, spre a ne arata calea spre acea fiinta perfecta pe care a creat-o El, atunci, la inceput, dar care, din cauza ei, a fiintei, a decazut, facand necesara mantuirea. Intelegandu-ne decaderea, desi neaproband-o, Dumnezeu ne-a usurat mantuirea, trimitandu-L, pentru a ramane printre noi, pe Fiul Sau. Devenind mai usor de iertat, pacatul nostru a devenit mai greu de inteles, caci avand mai usor iertarea, ar trebui sa fie mai mare multumirea. De aceea sunt astazi mai greu de inteles pacatele. Dar iata ca Dumnezeu ne accepta si asa, iubindu-ne ca pe niste fiinte nedeacazute, caci El, Dumnezeu, nu se schimba, fiind Acelasi astazi ca si Cel de ieri, ca si cel din vecie, Acela care cu iubire ne-a creat.