Domnul a pregătit jertfa

Ţefania 1:6 - "pe cei ce s-au abătut de la Domnul, şi pe cei ce nu caută pe Domnul, nici nu întreabă de El."

Ţefania 1:7 - "Tăcere! înaintea Domnului Dumnezeu. Căci ziua Domnului este aproape, căci Domnul a pregătit jertfa, Şi-a sfinţit oaspeţii."

Ţefania 2:3 - "Căutaţi pe Domnul, toţi cei smeriţi din ţară, care împliniţi poruncile Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia! Poate că veţi fi cruţaţi în ziua mâniei Domnului."

                                                      ziua Domnului [...] ziua mâniei Domnului   aceeaşi zi? O singură zi? Zi a sfinţirii, zi a mâniei? a mâniei Domnului, care este Dumnezeu bun, drept, înţelept şi, peste toate, iubitor? Se mânie Dumnezeu cum credem noi că se mânie El? sau cum ne mâniem noi, oamenii? Cum ne mâniem noi, oamenii, fiecare în parte, este bine? "Iubiţi-vă unii pe alţii!" ne îndeamnă Creatorul, fără să specifice că dacă unul ne urăşte noi să nu-l iubim, ceea ce însemnă că trebuie să-i iubim chiar şi pe aceia care ne urăsc, şi chiar dacă ei, căţărându-se pe iubirea nostră, îşi măresc ura. "Iubiţi-vă unii pe alţii!" înseamnă iubire fără condiţionări. De ce să ne condiţionăm noi unii altora iubirile, când Dumnezeu nu o face? Când ne spune Dumnezeu că este mânios pe cei care  s-au abătut de la Domnul şi ... nu  caută pe Domnul   noi nu trebuie să înţelegem că îi urăşte, sentimentul de ură nici nu există pentru Dumnezeu, ci trebuie să înţelegem că îi iubeşte mai puţin, şi îi iubeşte mai puţin nu pentru că aşa ar vrea El, ci pentru că le respectă acelora alegerea. Ne alegem noi modul în care ne iubeşte Dumnezeu. Mânia lui Dumnezeu este deci mai puţina Lui iubire, dar totuşi tot iubire. Iar mai puţina iubire înseamnă că, lăsându-ne liberi pe calea pe care ne-am ales-o, pe cei care nu au ales calea care duce la Dumnezeu, Dumnezeu nu îi întoarce din drum dacă nu vor ei să se întoarcă, dar nu îi mai ajută în îndepărtarea lor. Pe cei care şi-au ales calea care duce la Dumnezeu, sau pe cei care au ales să se întoarcă de pe căile lor rele, Dumnezeu îi ajută, şi o face din plin şi cu plinătate de iubire, aşa că ei vor deveni oaspeţii sfinţiţi ai Domnului în ziua Domnului. Zi care va fi aceeaşi, şi totuşi aşa de diferită pentru aceia care, mergând pe calea nesmereniei, nu mai au cum fi smeriţi. Dreptatea şi smerenia pe care ne îndeamnă Domnul să le practicăm, nu trebuie să fie dreptate şi smerenie cu condiţionări. Nimeni nu trebuie să spună: "Sunt drept şi smerit numai dacă...." pentru că făcând asta, fără să-şi dea seama poate, vor începe să parcurgă o cale greşită. Cum ne iubeşte Dumnezeu pe noi aşa trebuie să-i iubim noi pe alţii, adică lăsându-i liberi şi pe ei în iubirea lor.

  Scriu aici şi varianta după Septuaginta, în traducerea lui B. Anania:

Sofonie 1:6 - şi pe cei ce se abat de la Domnul, şi pe cei ce nu-L caută pe Domnul, şi pe cei ce nu se ţin de Domnul.

Sofonie 1:7 - Temeţi-vă de faţa Domnului Dumnezeu, că aproape este ziua Domnului, că Domnul Şi-a pregătit jertfa şi i-a sfinţit pe cei ce i-a chemat.

Sofonie 2:2 - Mai înainte de a fi voi ca o floare ce se trece odată cu ziua, mai înainte de a veni peste voi mânia Domnului, mai înainte de a veni peste voi ziua mâniei Domnului

Sofonie 2:3 - căutaţi-L pe Domnul, voi, umiliţii pământului, faceţi judecată căutând dreptatea ... ca să aveţi un ascunziş în ziua mâniei Domnului.