Mica 1:2 - Ascultaţi voi, popoare toate! Ia aminte, pământule, şi ce este pe el! Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul care este în Templul Lui cel sfânt!
Domnul care este în Templul Lui cel sfânt
este, atunci când este martor, un martor sfânt. Nu Templul Îl sfinţeşte pe Dumnezeu, ci Dumnezeu sfinţeşte Templul, de aceea mărturia lui e sfântă. Sfântă, adică plină de dreptate şi iubire. Această mărturie a lui Dumnezeu poate fi pentru un om, sau împotriva lui, dar mărturia împotrivă rămâne şi ea plină de iubire, după ce s-a dovedit a fi dreaptă, pentru că aşa este orice sentiment al lui Dumnezeu pentru oricare om neîntâmplător venit în viaţă: plin de iubire şi dreptate. Totuşi mărturia împotrivă rămâne o mărturie împotrivă, ceea ce înseamnă şi că este o mărturie nesfinţitoare, deşi ea este al unui martor Sfânt. Fiind o mărturie "împotrivă" ea va avea efect nesfinţitor, împotriva sfinţirii deci. De aceea pământul şi ce este pe el ar trebui să ia aminte din vreme la ce fel de martor le va fi Domnul. Iar de pe pământ aminte pot lua numai oamenii, lor, nouă ne sunt adresate aceste îndemnuri, aceste atenţionări. Dincolo de aceasta însă rămâne adevărul că pentru întreg pământul, şi ce este pe el, Dumnezeu este martorul Sfânt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu