Judecătorii 6:12 - Îngerul Domnului i s-a arătat, și i-a zis: ”Domnul este cu tine, viteazule!”
Judecătorii 6:13 - Ghedeon i-a zis: ”Rogu-te, Domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile acelea pe care ni le istorisesc părinții noștri când spun: ”Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?” Acum Domnul ne părăsește, și ne dă în mâinile lui Madian.”
Judecătorii 6:14 - Domnul s-a uitat la el și a zis: ”Du-te cu puterea aceasta pe care o ai, și izbăvește pe Israel din mâna lui Madian; oare nu te trimit Eu?”
Judecătorii 6:22 - Ghedeon, văzând că fusese îngerul Domnului, a zis: ”Vai de mine! stăpâne Doamne! Am văzut pe îngerul Domnului față în față!”
Judecătorii 6:23 - Și Domnul i-a zis: ”Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri!”
Judecătorii 6:24 - Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului, și i-a pus numele ”Domnul păcii”; altarul acesta este și astăzi la Ofra, care era al familiei lui Abiezer.
Numai iubirea care dă senzația de cutremurare este iubire adevărată, și numai cu o astfel de iubire este de iubit Dumnezeu. Iată de ce s-a cutremurat Ghedeon la apariția Îngerului Domnului, pentru că el Îl iubea cu adevărat pe Domnul, și iată de ce, tocmai din cauza cutremurării lui, nu mai înțelegea aproape nimic. Nu mai înțelegea, de exemplu, că tocmai prezența lui atunci, în acel loc, era o dovadă că Dumnezeu Își ține promisiunile, chiar și pe acelea, mai ales pe acelea înfăptuitoare de minuni. Nu și-a părăsit niciodată poporul Dumnezeu, alegerea lui Ghedeon spre a înfăptui noi lucruri minunate, fiind chiar ea o dovadă a acestui adevăr. Domnul l-a ales pe Ghedeon, Domnul i-a dat puterea de a izbăvi pe Israel din mâna lui Madian. Când și-a dat seama ce i se întâmplă, Ghedeon L-a iubit și mai mult pe Dumnezeu, încât mai degrabă această iubire, sporită acum, i-a dat fiori vai de mine stăpâne Doamne! Ghedeon își iubea mult Stăpânul, și mai ales acesată iubire l-a cutremurat până la senzația de moarte. I se părea aproape imposibilă această iubire lui Ghedeon, pentru că pe lângă sentimentul de iubire a lui pentru Domnul, el a simțit și iubirea Domnului pentru el. Acestui sentiment reciproc de iubire îi ridică el altarul Domnul păcii. Ceea ce însemnă că tot zbuciumul lui de până atunci s-a stins într-o simțire de pace. Într-adevăr, este aducător de pace senină sentimentul reciproc de iubire dintre Domnul și oricare dintre noi. Ne iubește pe toți Dumnezeu, și pe cei care-L iubim, și pe cei care nu-L iubesc. Mai departe depinde de iubirea fiecăruia felul în care percepem sau nu iubirea lui Dumnezeu pentru fiecare. Iar percepția adevărată aduce o pace senină în sufletul celui care o are. Fiecare dintre cei care Îl iubim cu adevărat pe Domnul ar trebui să-I ridicăm în propriul suflet altarul Domnul păcii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu