Aceasta a fost moştenirea

Iosua 18:28 - Ţela, Elef, Iebus adică Ierusalim, Ghibeat şi Chiriat; patrusprezece cetăţi, şi satele lor. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor.

                             Patrusprezece cetăţi, şi satele lor [...] a fost moştenirea fiilor lui Beniamin. Adică a fiilor aceluia care din Ben-Oni "Fiul-durerii-mele", cum îl botezase mama sa, se va numi Binyamin "Norocos" cum a vrut să-l numească tatăl său, Iacov. Dar norocul lui Beniamin şi a fiilor lui, nu au fost aceste patrusprezece cetăţi pământeşti, norocul lui Beniamin a fost, este moştenirea spirituală primită de la Dumnezeu, de la Acel Dumnezeu care se mai numeşte "Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacov". Iată ce mare moştenire primeşte Beniamin, prin tatăl său! Iar "Dumnezeul lui Avraam" poate însemna Dumnezeu-Tatăl, "Dumnezeul lui Isaac" poate însemna Dumnezeu-Fiul, "Dumnezeul lui Iacov" poate însemna Dumnezeu-Duh Sfânt, căci Iacov se numeşte şi Israel. Adică "Cel-ce-ţine" devine "Dumnezeu-se-luptă", şi într'adevăr, se luptă pentru noi toţi Dumnezeu; iar atunci s-a luptat şi Iacov cu Dumnezeu: ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni, şi ai fost biruitor de aceea numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Geneza 32:28) Dar cum altfel ar fi putut fi biruitor Israel decât numai cu ajutorul Duhului Sfânt, puterea divină? Ceea ce însemnă că adevărata noastră moştenire sunt victoriile noastre în urma unor lupte în care suntem sprijiniţi de Spiritul Sfânt.