și n-au făcut război

2 Cronici 17:10 - Groaza Domnului a apucat pe toate împărățiile țărilor dimprejurul lui Iuda, și n-au făcut război împotriva lui Iosafat.

                                           Iosafat ... făcând ce este plăcut înaintea Domnului (1 Împărați 22:43)  și Domnul a făcut ce este bine pentru Iosafat, și nu numai pentru el, dar și pentru întreaga lui țară. Groaza Domnului  a fost   groaza Domnului  numai pentru  toate împărățiile țărilor dimprejurul lui Iuda  dar pentru Iuda, atunci, nu! pentru Iuda  groaza Domnului  a fost, cel puțin pentru un răstimp, odihnă a păcii, pace adusă ei prin voința Domnului. Dar au fost și alți împărați ai lui Iuda, care nu au mai făcut  ce este plăcut înaintea Domnului, motiv pentru care  groaza Domnului   a devenit  groaza Domnului  și pentru Iuda. Deci iată: groaza Domnului  există nu pentru că o vrea Domnul, ci pentru că o vrea omul, care om, dacă vrea, adică dacă vrea ceea ce vrea Domnul, poate transforma  groaza Domnului  în altceva, și anume, în binecuvântarea Domnului. Pentru Dumnezeu  nu există decât binecuvântare, dar omul poate muta binecuvântarea în groază. Sau poate să nu o facă. A simțit un fel de groază Maria, ca o tulburare, când a venit îngerul la ea să-i de vestea cea bună, dar a ales să rămână în binecuvântare. Îngerul a intrat la ea și i-a zis: ”Bucură-te tu, căreia ți s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată ești tu între femei!” Nu te teme, Maria; căci ai primit îndurare înaintea lui Dumnezeu. Și Maria a zis: ”Sufletul meu înalță pe Domnul, și mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mâtuitorul meu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că de acum încolo toate neamurile mă vor numi fericită, pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfânt, și îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei care se tem de El. El a arătat putere cu brațul Lui, a risipit gândurile pe care le aveau cei mândri în inima lor. (Luca 1:28,30,46-51)