Deuteronom 24:19 - Când îţi vei secera ogorul, şi vei uita un snop pe câmp, să nu te întorci să îl iei: să fie al străinului, al orfanului şi al văduvei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în tot lucrul mâinilor tale.
"Iubeşte-ţi aproapele, ca să fii iubit de Dumnezeu. Iubeşte-ţi aproapele, oricine ar fi el, iubeşte-l chiar dacă ţi-e străin dar ştii că iubirea ta îl va ajuta!" Cristos i-a protejat mai întâi pe cei despre care El ştia câtă nevoie au de protecţia Lui, pe cei pe care nu numai că alţi semeni ai lor nu-i protejau, dar îi şi respingeau. Lasă în urma Sa, pe ogorul secerat de El mulţi snopi, Cristos, atât de mulţi cât să ajungă pentru toţi, îi lasă nu pentru că ar avea nevoie de binecuvântare, El care binecuvântează, ci pentru că ştie câtă nevoie avem noi de grâul snopilor Lui, grâu din care facem făină, făină din care facem pâine, pâine care este trupul lui Cristos, trup care ne uşurează binecuvântarea. Şi anume, ne-o uşurează dacă lăsăm şi noi în urma noastră, snopi pe ogor, ceea ce însemnă atât pâine care hrăneşte cât şi pâine care sfinţeşte, adică pâine care întăreşte, îl întăreşte atât pe cel care o găseşte, cât şi pe cel care o lasă în urma lui. De aceea devin atât de întăriţi cei care manâncă, meritat, pâinea făinii din grâul snopului lăsat anume pentru noi, de Isus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu