Iosua 14:10 - Acum iată că Domnul m-a ţinut în viaţă, cum a spus. Sunt patruzecişicinci de ani de când vorbea Domnul astfel cu Moise, când umbla Israel prin pustie; şi acum iată că azi sunt în vârstă de optzecişicinci de ani.
Adunăm, numărându-i mereu, anii vieţii. În unii dintre aceşti ani traversăm, cu voia ori fără voia noastră, pustiuri, ceea ce însemnă locuri aride ale sufletului nostru. Spre a ne uşura ieşirea din astfel de pustiuri, Dumnezeu ne ajută, ne dă mană, căci ne-a dat Cuvântul, ne dă apă izvorâtoare din stâncă, pentru că ne-a dat iubirea. Deci iată! Cuvânt şi iată! iubire. Iată! viaţa! Viaţa ai cărei ani, numărându-i mereu, trebuie să fie plini de ascultarea cu iubire a Cuvântului. Cu cât mai mulţi ani, cu atât mai multă iubire în ascultarea de Cuvânt. Domnul ne ţine în viaţă, în viaţa aceasta adunătoare de ani, pentru a ne face noi merituoşi ai unei intrări în viaţa eternă, acolo unde-acolo când numărare de ani nu va mai fi, şi nici pustiuri nu vor mai fi. Trebuie să învăţăm aici, şi acum, ce însemnă pustiul pentru a aprecia cu adevărat viaţa în care pustiuri nu vor mai fi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu