căci Cel ce sfinţeşte şi cei ce sunt sfinţiţi, sunt dintr'Unul

Evrei 2:9 - Dar pe Acela Care a fost făcut "pentru puţină vreme mai prejos decât îngerii", adică Isus, Îl vedem "încununat cu slavă şi cu cinste" , din pricina morţii pe care a suferit-o; pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toţi.

Evrei 2:10 - Se cuvenea într'adevăr, ca Acela pentru Care şi prin Care sunt toate, şi Care voia să ducă pe mulţi fii la slavă, să desăvârşească prin suferinţe pe Căpetenia mântuirii lor.

Evrei 2:11 - Căci Cel ce sfinţeşte şi cei ce sunt sfinţiţi, sunt dintr'Unul. De aceea Lui nu-I este ruşine să-i numească "fraţi",

Evrei 2:12 - când zice: "voi vesti numele Tău fraţilor Mei!" "Îţi voi cânta lauda în mijlocul adunării."

                                                       Cristos, devenit  pentru puţină vreme mai prejos decât îngerii  El, care  e cu atât mai presus decât ei cu cât a moştenit un nume mult mai minunat decât al lor  trebuia să capete trăire omenească pentru a putea fi înţeles de oameni, şi pentru a-i putea mântui pe aceia care-L înţeleg. Faptul că Isus, Cristosul lui Dumnezeu, capătă astfel de trăiri omeneşti, vine să întărească superioritatea omului în întreaga creaţie divină. Isus a vrut să sufere de o suferinţă de-a noastră pentru că trebuie ca noi să vrem ca suferinţa Lui să ne doară pe noi mai tare decât pe El. Noi, acum, bucurându-ne de învierea lui Cristos, trebuie să vrem să ne facem asemenea morţii Lui. Dar, din păcate, şi acum pe Isus Îl dor mai tare suferinţele neînţelese ale Lui, decât ne dor pe noi, oamenii. Cu toate acestea omul, eu şi tu, rămânem încoronarea creaţiei divine, şi trebuie, chiar şi în nimicnicia noastră, să ne bucurăm că suntem aşa, să ne bucurăm că Dumnezeu vrea să ne mântuiască aşa cum a hotărât El să o facă: prin durerea Fiului Său, să ne bucurăm deci că noi, eu şi tu, merităm o astfel de mântuire. Iar noi trebuie să credem că o merităm, pentru că Dumnezeu crede asta înaintea noastră. Crede, şi face ce crede. Nu pentru El face, El e Dumnezeu!, ci pentru noi, fraţii Lui.  Căci Cel ce sfinţeşte şi cei ce sunt sfinţiţi sunt dintr'Unul.

  Scriu aici şi traducerea lui B. Anania:

Evrei 2:9 - Dar pe Cel ce "pentru o clipă mai prejos de îngeri a fost micşorat" pe Isus, Îl vedem "încununat cu slavă şi cu cinste" din pricina morţii pe care a suferit-o, în aşa fel ca, prin harul lui Dumnezeu, pentru fiecare să fi gustat moartea.

Evrei 2:10 - Fiindcă Lui, Cel pentru Care sunt toate şi prin Care sunt toate,Lui, Cel ce pe mulţi fii i-a dus către slavă, Lui I se cădea să-L desăvârşească prin pătimire pe Începătorul mântuirii lor.

Evrei 2:11 - Că şi Cel ce sfinţeşte, şi cei ce se sfinţesc, dintru Unul sunt toţi; din care pricină nu se ruşinează să-i numească pe ei fraţi,

Evrei 2:12 - zicând: "Vesti-voi fraţilor Mei numele Tău, în mijlocul adunării Îţi voi cânta laudă!"